miercuri, 5 august 2009

Despre incredere

In primul rand trebuie sa ai incredere in tine! Cu cat mai multa incredere in propria persoana ai, cu atat vor incepe si cei din jurul tau sa te vada ca pe o persoana de incredere.Bineinteles, increderea nu se capata asa usor; uneori vei fi supus unor adevarate teste menite sa iti masoare cuvantul.
Atunci cand marturisesti cuiva un secret, propriu si personal, te astepti ca acel secret sa nu iasa la suprafata k doar ai marturisit cuiva in care ai incredere. Dar ce te faci atunci cand acel secret este impartasit si celorlalti? Ce faci daca e ceva care pe tine de doare? Te superi pe acela caruia i-ai incredintat secretul tau? dar ce rost are? secretul acum nu mai este secret..e o informatie,o barfa.
De ce ai dezveli un secret pe care cineva te-a implorat sa il invelesti si sa il ascunzi intr-un loc discret? De ce ai face o persoana sa sufere? o persoana care a avut destula incredere in tine?

Noi,oamenii, suntem niste fiinte complexe, nu poti cunoaste cu adevarat o persoana nici dupa ce traiesti cu acea persoana 50 de ani . Caci unele persoane au mastile fixate atat de bine.. incat nici nu realizam k adevarata fata le este ascunsa sub o masca .

sâmbătă, 1 august 2009

Despre lucruri ai caror regi nu suntem


Am dat "o tura" prin revista Femeia azi dimineata si am descoperit un articol care m-a impresionat. Pentru ca lucrurile acestea am vrea toti sa le spunem,le constientizam , dar in acelasi timp nu ne pasa. In pofida faptului k nu ne intereseaza ce se intampla cu planeta pe care traim, ne atribuim lucruri si fapte ,ne falim cu orice. Pentru ca in mileniul 3 nu mai conteaza ceilalti din jur, ci numai "e-ul" fiecarei persoane. E trist ca am ajuns prea egocentristi.
In continuare articolul de care vorbeam mai sus:
" I
n lumea mileniului 3, inca se mai descopera specii noi de broscute. Trei varietati cu pielea transparenta au trait mii de ani ascunse de ochii vanatorilor. Pana cand, un salt mortal, un "oac!" galagios le-a demascat existenta, le-a aruncat sub lentila si briciul erpetologului.

In lumea mileniului 3, oamenii de stiinta de-abia incep sa inteleaga legatura dintre minte si corp. Efectul placebo, de exemplu. Inca nu s-au aflat toate mecanismele prin care trupul se poate vindeca singur cu o putere mai mare decat a celor mai revolutionare medicamente. In lumea mileniului 3, eu rontai cu placere nucile pecan din lingurita plina de inghetata mea preferata fara sa ma gandesc, de exemplu, ca ma insir in actualitatea unei istorii mult prea putin cunoscute. O istorie care a atestat faptul ca acum 7000 de ani primitivii faceau cu succes operatii pe creier! Pai stai putin, nu erau alea vremurile cand omul abia inventase roata?

Si, in timp ce inghetata mea se topeste in paharul de plastic pe care nu-l voi recicla niciodata si care ar putea fi inca prezent pe Pamant in anul 3009, un doctorand din San Diego prezinta lumii primul robot cu fata umana (mai exact cu moaca lui Einstein) care a invatat singur sa zambeasca.

In lumea lui 2009, o frantuzoaica, Daugé, descopera ca dependenta de heroina poate fi vindecata prin administrarea de cannabis. Suntem o planeta efervescenta! Am facut telescoape care bat pana la stelele in formare din alte galaxii, dar inca n-am gasit stiintific dovada ca sufletul din noi exista. Clonam, manipulam genetic, programam, suntem regii creatiunii cu adevarat. Nu exista specie mai smart, am luat cu asalt timpul si spatiul, dar ne doboara un bob de grindina, ne dezarmeaza lacrimile unui copil, ne rupe inima o dragoste neatestata stiintific, dar, oh, atat de reala.

Am ocolit voit zona aceea a civilizatiei noastre in care unii servesc paine si restul lumii circ. In fond, era la fel si pe vremea luptelor cu gladiatori, ca doar de-acolo, de la Roma antica, vine vorba asta, "paine si circ".

Regula e ceva mai nuantata, dar ramane aceeasi: se creeaza evenimentul (lupte cu gladiatori, scandaluri politice, impasuri, stiri cu majuscule) in timpul caruia plebea/ populatia de rand se distreaza/comenteaza circul, iar organizatorii/ importantii/ oportunistii fac bani de-o paine, doua, nouazeci si noua."

Noi ne dezvoltam continuu, devenim din ce in ce mai stapani,pe orice.

Caragiale ii scria lui Vlahuta: "Nu exista pe pamant speta zoologica mai unitara decat a regelui creatiunii. Intre un polinezian antropofag si cel mai rafinat european, alta deosebire hotarata, nu exista decat modul de a-si gati bucatele. Niciun neam de oameni nu-i mai bun sau mai rau, nici unul mai inteligent ori mai prost; unul e mai asa, altul mai altminterea; dar, la urma urmelor, toti sunt la fel. Zi-le oameni si da-le pace!"

" Unici ne fac acele lucruri ai caror regi nu suntem"