Cine mă poate împiedica sa scriu, de pilda, despre iubirea tulburatoare dintre un cub si un cerc, care visau sa renunte la perfectiune si să se transforme de dragul de a fi împreuna intr-un banal triunghi?... Matematic, stiu, e imposibil. Cel ce scrie insa, exact ca iubirea, poate face totul posibil, daca are îndrazneala de a stabili regulile lui, cu care, eventual, sa fie de acord macar un om...
Daca ai auzit si tu ca omul este stapan pe sine, ca se poate controla, ca supravietuiste doar datorita reglatiei fizice pe care o are, ei atunci afla ca te-a mintit. Ti-a râs în fata... Suntem mici, risipiti si mult prea ocupati cu propria persoana pentru a ne mai interesa si de ce e în jur sau de a cladi "Acel Ceva" . Ne permitem luxul sa folosim un alt om ca pe un bun reciclabil, mereu acolo pentru lucruri murdare si vulgare. Avem un tel : acela de a suferi si de a muri, caci drumul nostru nu pare a fi cauzat de necesitatea de traire, ci de gasirea unei modalitati de a muri. Cautam sa omorâm idei, gânduri, fericiri, fiinte, suntem gata sa facem orice pentru a ne atinge scopurile..suntem gata sa ne hranim cu suferinta oricarei persoane ne sta in drumul spre scopul suprem.
Suntem niste fiinte complexe si perfide, niste suflete secatuite de lumina. Ne-am inegrit cu totii pe dinauntrul nostru si nici macar nu realizam asta sau nu ne putem opune acestei transformari;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu